La teatru, în fiecare seară, se naște un alt fel de spectacol…

Interviu cu domnul Cătălin Grigoraș, actor, manager al Teatrului ”Aureliu Manea” Turda.

Domnule director, ce v-a determinat să alegeți această carieră? Vă rog să-mi povestiți primele dumneavoastră întâlniri cu lumea teatrului.

Ar trebui să mă întorc puțin mai în urmă…  Nu m-am gândit niciodată că o să fac teatru. Pornisem într-o cu totul altă direcție. Când eram de vârsta ta, îmi plăcea foarte mult matematica. Mă visam profesor de matematică, ceea ce s-a și întâmplat, am terminat liceul de matematică-fizică, am dat la facultatea de matematică și am intrat. Am făcut un an de faculate de matematică-fizică și mi-am dat seama că nu era ce îmi doream. Așa am început să caut ceva ce îmi place. Am dat în următorul an la Academia militara de la Sibiu, am intrat, am terminat Academia militara, am fost ofițer o  lunga perioadă de timp, iar în timp ce eram la Academia militara de la Sibiu, m-am întâlnit cu teatrul. Știu că sună puțin nefiresc, să fii într-o academie militara și să te întâlnești cu teatrul… dar în extraprogram aveam întâlniri culturale. Sibiul începea să fie un oraș cultural încă de pe atunci. Era pe la începutul anilor 2000 și m-am întâlnit cu viața artistică de la Sibiu și încet-încet am fost vrăjit de nebunia de la Sibiu.  Așa, nu știu cum, am fost atras și mi-am dat seama că nu este ceea ce îmi doresc în cariera militară și m-am desprins și m-am îndreptat spre cariera artistică. De când am intrat la teatru am început să fac tot ceea ce fac în zona aceasta artistică. Am lucrat la Sibiu la teatru o bună bucată de timp, iar apoi am avut tot felul de colaborări în țară și în străinătate și, printr-o întâmplare fericită, am ajuns și manager la teatrul din Turda. Nu poate decât să mă bucure acest traseu pe care l-am avut, pentru că am trăit experiențe din cele mai vaste… Am trecut prin multe ”aventuri” ca sa zic așa, care până la urmă, m-au format. Categoric, e de dorit ca tinerii care vin din spate să poată experimenta înainte să ajungă în câmpul muncii, e de dorit ca un tânăr, când se duce la facultate, să știe ce îi place și ce vrea să facă. Sistemul nostru de învățământ  încă nu e acolo unde ar trebui să fie, dar face pași spre acea direcție. Spre deosebire de acum 20 de ani, astăzi un tânăr poate să aleagă ce va face. Read the rest of this entry »

ESTE POSIBILĂ TELEPORTAREA?

Oamenii de știință afirmă că teleportarea poate fi posibilă dar există încă probleme legate de mărimea obiectelor de teleportat. Pentru a putea teleporta un obiect ar fi necesar ca acesta să fie distrus și doar informația despre el să fie transmisă printr-un canal de comunicație la celălalt punct unde ar fi necesar ca acest obiect să fie recompus identic de către un aparat capabil să facă acest lucru pe baza informației primite. Știința care se ocupă de studiul acestui gen de comportament al obiectelor fizice se numește fizică cuantică, iar primul om de știință care a făcut cele dintâi studii și a emis primele ipoteze este Albert Einstein. El a întâmpinat foarte multe probleme legate de măsurare și de viteza de transmitere a obiectelor, viteză care este limitată la viteza luminii. De aici începe o adevărată luptă a ideilor celor care consideră teoria teleportării ca fiind una foarte provocatoare. Read the rest of this entry »

O întâmplare cu final neașteptat

Stăteam la etajul superior al Casei de Cultură, o clădire impozantă şi părăsită, urmărind discul roşiatic al soarelui care apunea, revărsându-şi ultimele sclipiri luminoase asupra oraşului. Odată cu începerea înserării, am decis să cobor şi să plec acasă. Încăperile construcţiei erau deja aflate în semi-obscuritate, astfel încât nu vedeam pe unde calc. Lipsa mea de precauţie a rezultat în căderea mea în gol, până la următorul etaj al clădirii. M-am ridicat cu greu în urma şocului experimentat, însă am continuat să merg, sperând că voi găsi ieşirea. În ciuda intenţiei iniţiale, m-am afundat şi mai tare în labirintul complex de coridoare, până la urmă ajungând într-un salon sumbru. Cercetând îndeaproape locul, am constatat existenţa unui circuit eletric, dar care nu semăna cu niciunul cunoscut de mine până atunci. Era compus dintr-o multitudine de cabluri, interconectate, al căror terminal era într-un anumit punct al peretelui din spate. Am dat la o parte cărămida care acoperea acel loc. Read the rest of this entry »

Cornelia Funke

Cornelia Maria Funke  este un autor german de ficțiune pentru copii. S-a născut la 10 decembrie 1958, în Dorsten. Cornelia  Funke este cunoscuta pentru trilogia „Lumea de cerneala” (o trilogie in care personajele din cărți devin reale). Multe dintre cărțile ei au fost traduse și în limba română: Inimă de cerneală, Sânge de cerneală, Călărețul dragonilor, Vânătorii de fantome, Igraine Fărădefrică, Când Moș Crăciun a căzut din cer, Povești despre devoratori de cărți, fantome din pod și alte personaje de basm. Cornelia Funke a vândut peste 20 de milioane de exemplare din cărțile sale din întreaga lume. Funke a fost numită „J. K. Rowling” din Germania. Romanul fantastic ” Dragon Rider” a rămas pe lista celor mai bune vânzări din New York Times pentru 78 de săptămâni. Pe pagina sa personală, Cornelia Funke afirmă că punctul de plecare vital al unei cărți bune este o „idee”. Ea a spus despre ideile ei că ” vin de pretutindeni și de nicăieri, din afară și din interior. Am atât de multe idei,  ca nu voi putea să le scriu într-o singură viață” Read the rest of this entry »

Am evadat!

Pe data de 4 noiembrie 2017, un grup de câțiva copii din clasa mea, am fost împreună cu doi dintre profesorii noștri la Escape Room, în Cluj. Escape Room este o provocare pentru copiii și adulții pasionați de enigme și jocuri de echipă. Astfel, trebuie ca împreună cu coechipierii să rezolvi mistere, să descifrezi coduri secrete și să ”evadezi” din încăperea în care ai pătruns. Iată ce scrie pe site-ul de prezentare al jocului:

Un joc real de evadare este o activitate de aventură cu scenariu unic în care o echipă este închisă într-un spațiu special creat.Trebuie să folosiți elementele din fiecare cameră pentru a evada în 60 de minute. Jocul conține o serie de puzzle-uri, indicii și mecanisme auditive, tactile și vizuale atent legate între ele. Pe parcursul jocului, membrilor echipei le vor fi puse la încercare simțul observației, gândirea logică și memoria. Pentru a evada e bine ca fiecare dintre voi să cerceteze câte un loc sau un obiect, pentru a scuti timp, să comunice cu ceilalți membri pentru a pune cap la cap indicii și să le combine într-un mod creativ pentru a găsi rezolvarea puzzle-urilor. O astfel de activitate testează abilitatea membrilor de a colabora și îi ajută să iși conștientizeze atât propriile capacități cât și cele ale coechipierilor. Și binențeles, scopul este să vă relaxați și să va distrați!” (https://themuseum.ro) Read the rest of this entry »

D-apoi cum să nu fie, dac-o fost! Hai la Lecturiadă!

Lecturiadele elevilor sunt concursuri online și „față în față” la nivel național care se desfășoară pe aproximativ parcursul unui an. Lecturiada 2018, „Un secol de ISTORIE și istorii”, continuă ca problematică cele două ediții precedente, de aceea o punem sub același generic, „D-apoi cum să nu fie, dac-o fost”, cu accentul pus pe întrețeserea istoriei „mari” cu istoriile „mici”, ale noastre și ale familiilor noastre, desfășurate în acești 100 de ani pe fundalul unor evenimente majore ca Unirea, cele două războaie mondiale, comunismul, revoluția din ’89, emigrația ș.a.m.d. Concursul – care se adresează elevilor de toate vârstele, membri și nemembri ai unor cercuri de lectură – are trei secțiuni: 1. recenzii și proiecte: „Istorie în cărți”; 2. scriere: „Gândurile umplu timpul și timpul umplut înseamnă istorie” și 3. portofolii: „100 de ani de istorii ale familiei mele”. Concursul se încheie cu o întâlnire față în față la Cluj între 3 – 7 septembrie, „Istoria mea”, la care vor participa elevii clasați pe primele locuri însoțiți de „consilierii” lor. La un secol de la Unire, dorim ca ediția din acest an să fie un omagiu adus acestei mari sărbători și, totodată, un omagiu adus familiilor noastre. Știm că nu vom izbuti fără sprijinul dvs. De aceea vă invităm să participați împreună cu copiii, mai mari sau mai mici, la una sau la mai multe dintre secțiunile Lecturiadei. Începeți cu istoria dvs. și a propriilor familii. Vă asigurăm că nu veți regreta. Read the rest of this entry »

Civilizaţia MAYAŞĂ

Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, termenul MAYA este o denumire a triburilor de amerindieni din America Centrală. Puţin numeroşi în zilele noastre (cca 2 mil), mayaşii se regăsesc grupaţi în principal în Yucatan (Mexic). Limba vorbită şi astăzi de unii locuitori ai Peninsulei Yucatan este limba maya .  Se spune că cea mai veche civilizaţie precolumbiană este cea a mayaşilor, datând din sec.al III-lea până în sec.al X-lea d.HR. De asemenea, populaţia maya este considerată una dintre cele mai mari civilizaţii din emisfera vestică, teritoriul întinzându-se pe o mare parte a Americii Centrale . Mayaşii, fondatorii celei mai impresionante şi mai strălucite civilizaţii precolumbiene, erau maeştri ai sculpturii în piatră şi jad, construind piramide şi temple uriaşe din mortar şi piatră calcaroasă, realizând vase de ceramică decorată, picturi, unelte evoluate şi obiecte de aur şi cupru. Ei au creat un sistem avansat de scriere şi au înregistrat mari progrese în domeniul matematicii şi astronomiei, concepând un calendar care avea la bază anul solar. Practicând comerţul pe distanţe foarte mari, au construit drumuri şi culoare navigabile în acest scop . Read the rest of this entry »

Un copil, un dascăl, o carte, un stilou…

Malala este o tânăra născută pe 12 iulie 1997 în Pakistan. Ea ducea o viață frumoasă alături de familia ei care locuia în valea Swat, mergea la școală, avea prietene și lua note foarte bune până când, într-o zi, viață liniștită și modestă a locuitorilor din valea Swat a fost spulberată de venirea talibanilor, reprezentanții înarmați ai unei mișcări religioase din Pakistan și Afganistan. Ei au pus stăpânirea pe vale și au început să le controleze viața locuitorilor. Totul era din ce în ce mai rău: talibanii biciuiau oamenii și uneori îi ucideau pe stradă sub privirile a zeci de copii și adulți; luau banii oamenilor și le cereau să își ardă bunurile cum ar fi televizoare sau casete deoarece ei considerau că sunt obiecte care au legătură cu diavolul.Din punctul lor de vedere, educația nu era necesară, iar fetele nu aveau dreptul să meargă la școală. O echipa BBC din Londra a contactat școala care aparținea tatălui Malalei și a cerut informații despre situația din valea Swat. Malala a acceptat să îi țină la curent cu tot ce se întâmplă, dar talibanii au aflat ce făcea ea și au încercat să o ucidă.  Read the rest of this entry »

ZAMOLXIS

Zamolxis a fost zeul suprem al dacilor. Se spune că el a fost un sclav al lui Pitagora. Dupa ce s-a îmbogățit, Zamolxis a ajuns om liber apoi preot. Fostul sclav a dorit să arate lumii că viața e nemuritoare, așa că s-a ascuns trei ani într-o locuință subterană. Găsind o peșteră adâncă, s-a vârât în ea, neieșind de acolo decât foarte rar și necomunicând cu nimeni decât cu regele și cu îngrijitorii săi. În al patrulea an a ieșit la suprafața, arătând lumii că ceea ce spusese  nu era o minciună. Peștera în care se retrăsese Zamolxis a fost considerată sfântă și se numește și azi Muntele Sacru, dar adevaratul său nume este Kogaionon. Read the rest of this entry »

„Unde trăiește Brutus, Cezar trebuie să moară”.

Interviu cu doamna profesoară Carmen Szekely, – VIP-  profesoară de fizică și director adjunct al Școlii Gimnaziale Teodor Murășanu Turda

DSC_0309Reporter: De câți ani sunteți profesoară?

VIP: Sunt profesoară de 27 de ani.

Reporter: Vă aduceți aminte de toate generațiile de elevi?

VIP: Da, de cei mai buni și de cei mai slabi.

Reporter: Care a fost cea mai plăcută experiență de când sunteți profesoară? Read the rest of this entry »