Deși am auzit de multe ori acest cuvânt în perioada pandemiei, mereu m-am întrebat ce este un… vaccin. Și când am făcut puroi în gât, doctorul mi-a recomandat antibiotice. Dar ce sunt aceste medicamente și care este istoria lor? În acest articol o să-ți prezint pe scurt miraculoasa lume a medicamentelor ce au salvat mii de vieți de-a lungul anilor.

O să încep cu vaccinul, deoarece este un pic mai greu de înțeles decât antibioticul. După cum știi, vaccinul se introduce cu ajutorul unei seringi, în care se află un lichid. Înainte de a-ți prezenta ce conține lichidul respectiv, trebuie să înțelegi cum funcționează sistemul imunitar. Sistemul imunitar (S.I.) conține trei tipuri de celule, iar acestea sunt macrofagele (”soldați” obișnuiți), limfocitele T (”ofițeri” ce colectează informații despre virusuri) și limfocitele B (”forțele speciale” ce sunt chemate de limfocite T). Pe scurt, atunci când macrofagele sunt distruse de virusuri sau bacterii, limfocitele T cheamă în ajutor limfocitele B și împreună acționează pentru a ne salva viața. După ce toate bacteriile au fost exterminate, limfocitele T și B se transformă în niște celule de ”memorie” ce devin foarte importante mai târziu. Rolul lor este să țină minte virusul, pentru ca atunci când suntem infectați din nou, să pregătească S.I. ca să poată combate virusurile mai ușor și mai repede decât înainte. Pe baza acestui mecanism funcționează vaccinurile. Personalul medical poate  ”păcăli” S.I. prin introducerea unor versiuni mai ”blânde” de virus în corp (lichidul din seringa de care ziceam mai devreme), acest lucru provocând o reacție a S.I. în care, după ce elimină virusul, limfocitele T și B  țin minte cine este ”inamicul”, așa ele ajută corpul să îl descopere mai ușor data viitoare.

Antibioticele vin sub formă de capsulă și sunt diferite de vaccinuri. Capsulele conțin o substanță numită penicilină. Ea este creată din culturi speciale de mucegai Penicillium. Antibioticele nu ”antrenează” S.I., precum vaccinurile, ci dimpotrivă, ele atacă foarte eficient toate bacteriile nocive, fiind folosite ca ”ultimul apărător” în caz că S.I. a cedat.  Sunt foarte eficiente împotriva bacteriilor, dar în exces, penicilina atacă și bacteriile bune ale corpului (de exemplu, ele pot distruge microflora intestinală). De aceea,  este foarte important să luăm și probiotice, adică medicamente ce restabilesc microflora. În concluzie, vaccinurile ajută prin faptul că învață S.I. să identifice și să combată virusurile mai ușor, iar antibioticele atacă direct toate bacteriile fiind ”ultimul apărător” . Deși au existat multe variante de antibiotice și vaccinuri ”primitive”, vaccinul modern a apărut în anul 1796, iar antibioticul modern și-a făcut apariția în 1928.

Primul vaccin a fost un vaccin pentru variolă, creat de Edward Jenner, un medic din Anglia. El a reușit să  introducă în corpul unui băiat  variola taurinelor (variola vacilor), ce este o variantă mai blândă de variolă umană. Edward a observat că băiatul nu s-a mai îmbolnăvit deoarece S.I. al lui lupta mai ușor împotriva variolei fiind mai pregătit. Datorită succesului său, vaccinul s-a răspândit în toată lumea și au apărut vaccinuri ce puteau trata mai multe virusuri, de exemplu: Covid-19 (în 2020), Tetanos (în 1940) și Febra galbenă (în 1937).

Primul antibiotic a fost creat accidental de Alexander Fleming, un bacteriolog din Scoția. Revenind dintr-o vacanță, el a observat că în culturile de mucegai Penicillium nu apar bacterii datorită unei substanțe numite penicilină. În perioada celui de-al Doilea război mondial, Fleming testează penicilina pe soldații britanici răniți și constată că nu mai fac infecții periculoase. Împreună cu încă doi bacteriologi, Ernst Chain și Howard Florey, cei trei au găsit o metodă de a produce penicilina în masă pentru a putea fi răspândită în întreaga lume. În concluzie, fără ingeniozitatea lui Edward Jenner și spiritul de observație a lui Alexander Fleming, omenirea ar fi suferit foarte mult și în zilele noastre deoarece multe boli nu ar fi  fost prevenite și tratate, lucru ce ar fi dus la pierderea a mii de vieți.

Surse de documentare:

Ray Spangerburg, Diane K. Moser, ISTORIA ȘTIINȚEI, volumul 1 și 4, Editura Lider, București, 2004

Articole Wikipedia:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Antibiotic

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vaccin

Articol Regina Maria:

https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/penicilina

Andrei Rus

Clasa a VII-a B