”Ai împărțit ceva, ai oferit ceva, ai primit ceva…”
Annelies Marie „Anne” Frank, fetița de origine evreică germană, născută în 12 iunie 1929 la Frankfurt, a fost o adolescentă care a trăit între anii 1929-1945. Fetița a primit la vârsta de treisprezece ani, de ziua ei, un jurnal în care își consemna toate gândurile și sentimentele. Anne a fost cea de-a doua fiică a lui Otto și Edith Frank, care au mai avut o o fiică, numită Margot, cu trei ani mai mare decât Anne . Familia sa nu era foarte strictă când venea vorba despre tradiții religioase, însă cea mai religioasă din familia Frank era Edith, iar persoana care se ocupa de educația fetelor era tatăl lor, Otto. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Anne s-a ascuns alături de familia sa, familia van Daan și Albert Dussel într-o anexă secretă a unei fabrici din Amsterdam, fondatorul acesteia fiind chiar tatăl Annei, Otto. Cei opt locatari ai anexei au trăit în acest spațiu secret între 1942 și 1944, ascunzându-se de persecuția nazistă. În zilele noastre, Anexa a fost transformată într-un muzeu numit „Muzeul Anne Frank”. Aici, oamenii pot vedea încăperile descrise de Anne în jurnalul său și pot să înțeleagă mai bine prin ce a trecut fetița. Read the rest of this entry »
Revista B612 a împlinit 25 de ani. Putem spune că are deja o vârstă respectabilă. Și o poveste.
Școala Gimnazială ”Teodor Murășanu” în colaborare cu Asociația ”Pro Teodor Murășanu” și Clubul Copiilor din Turda a câștigat premiul I (și suma de 2.500 de EURO) la categoria Kick and Code cu evenimentul „Scratch și… Gool!“. Ceremonia de desemnare a câștigătorilor Competiției Meet and Code a avut loc la sediul companiei SAP din Walldorf, Germania în data de 9 martie, 2019. Evenimentul „Scratch și… Gool!“ a fost organizat în cadrul Europe Code Week și finanțat din fondul Meet and Code coordonat în România de Asociația Techsoup. Acest eveniment a provocat 21 de elevi cu vârsta între 9 și 11 ani să joace fotbal prin reguli create în limbajul de programare vizuală Scratch. 
Marea Unire a tuturor românilor ne aminteşte de jertfa supremă a celor care şi-au dat viaţa pe câmpul de luptă, în Primul Război Mondial, pentru ca visul României Mari să devină realitate. Făurirea statului naţional unitar român, la sfârşitul anului 1918, a fost rezultatul incontestabil al vitejiei ostaşilor noştri, la care s-a adăugat neobosita stăruinţă a întregului popor, a clasei politice şi, nu în ultimul rând, al Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria. O dată cu izbucnirea Primului Război Mondial în iunie 1914, România şi-a declarat neutralitatea, însă în cursul anului 1916, regele, guvernul şi Parlamentul au considerat că este momentul prielnic intrării în război. S-a hotărât astfel, în urma Consiliului de Coroană, desfăşurat la Palatul Cotroceni în ziua de 14/27 august 1916, abandonarea stării de neutralitate şi participarea României la război alături de Antantă (Franţa, Rusia şi Marea Britanie), împotriva Puterilor Centrale (Germania şi Austro-Ungaria). La această stare de lucruri a contribuit şi regina Maria, care a susţinut intrarea României în război alături de Antantă, convingându-l pe regele Ferdinand (german de origine) să lupte împotriva propriei sale ţări, pentru realizarea unităţii naţionale a românilor. Acest lucru s-a realizat în cele din urmă, prin unirea pe baza propriei voinţe manifestate a provinciilor româneşti Basarabia(27 martie 1918), Bucovina(28 noiembrie 1918) şi Transilvania(1 decembrie 1918) cu regatul României. 
Malala este o tânăra născută pe 12 iulie 1997 în Pakistan. Ea ducea o viață frumoasă alături de familia ei care locuia în valea Swat, mergea la școală, avea prietene și lua note foarte bune până când, într-o zi, viață liniștită și modestă a locuitorilor din valea Swat a fost spulberată de venirea talibanilor, reprezentanții înarmați ai unei mișcări religioase din Pakistan și Afganistan. Ei au pus stăpânirea pe vale și au început să le controleze viața locuitorilor. Totul era din ce în ce mai rău: talibanii biciuiau oamenii și uneori îi ucideau pe stradă sub privirile a zeci de copii și adulți; luau banii oamenilor și le cereau să își ardă bunurile cum ar fi televizoare sau casete deoarece ei considerau că sunt obiecte care au legătură cu diavolul.Din punctul lor de vedere, educația nu era necesară, iar fetele nu aveau dreptul să meargă la școală. O echipa BBC din Londra a contactat școala care aparținea tatălui Malalei și a cerut informații despre situația din valea Swat. Malala a acceptat să îi țină la curent cu tot ce se întâmplă, dar talibanii au aflat ce făcea ea și au încercat să o ucidă. 
Cărţile şi jocurile video: ne extaziază sau ne conduc la disperare, ne încântă sau ne ţin în suspans. Există o mulţime de diferenţe între cărţi si jocurile video, dar şi câteva asemănări. De exemplu, atunci când citeşti o carte, descoperi personaje uimitoare, pe care ţi le poţi imagina în funcţie de abilităţile de exprimare ale autorului. Aventurile şi încercările prin care trec aceste personaje îl captivează pe cititor, caracterul şi faptele lor îl determină pe acesta să le admire. Pe lângă acestea, cititorul îşi închipuie şi lumea în care se petrece acţiunea, dezvoltându-şi imaginaţia. În cărţi nu există limite, deoarece mintea omului poate închipui orice. Comparativ cu cărţile, jocurile video sunt diferite prin multitudinea de opţiuni din care se poate alege. 
