Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, termenul MAYA este o denumire a triburilor de amerindieni din America Centrală. Puţin numeroşi în zilele noastre (cca 2 mil), mayaşii se regăsesc grupaţi în principal în Yucatan (Mexic). Limba vorbită şi astăzi de unii locuitori ai Peninsulei Yucatan este limba maya .  Se spune că cea mai veche civilizaţie precolumbiană este cea a mayaşilor, datând din sec.al III-lea până în sec.al X-lea d.HR. De asemenea, populaţia maya este considerată una dintre cele mai mari civilizaţii din emisfera vestică, teritoriul întinzându-se pe o mare parte a Americii Centrale . Mayaşii, fondatorii celei mai impresionante şi mai strălucite civilizaţii precolumbiene, erau maeştri ai sculpturii în piatră şi jad, construind piramide şi temple uriaşe din mortar şi piatră calcaroasă, realizând vase de ceramică decorată, picturi, unelte evoluate şi obiecte de aur şi cupru. Ei au creat un sistem avansat de scriere şi au înregistrat mari progrese în domeniul matematicii şi astronomiei, concepând un calendar care avea la bază anul solar. Practicând comerţul pe distanţe foarte mari, au construit drumuri şi culoare navigabile în acest scop . Perioada clasică, respectiv anii 300-900 d.HR, a fost epoca de aur a Imperiului Maya, perioadă în care imperiul avea peste 40 de oraşe, fiecare cu o populaţie de 5 000 până la 50 000 de locuitori. Principalele oraşe şi construcţii monumentale au fost construite în locuri greu accesibile. Cel mai bine conservat oraş maya este Chichen-Itza. Aici s-au construit un număr foarte mare de piramide de dimensiuni impresionante, temple, stele funerare bogat ornamentate cu motive animale, vegetale sau hieroglife. Sculpturile şi picturile îi arată pe zeii mayaşi cu un curios amestec de trăsături umane şi animale. Oraşele erau înconjurate şi susţinute de un număr mare de fermieri. Bogăţia mayaşilor era bazată pe comerţ şi agricultură. Agricultorii maya cultivau porumb, avocado, ardei iute şi cartofi dulci. Cea mai mare parte din munca la câmp era efectuată de bărbaţi şi de băieţii mai mari, în timp ce fetele învăţau să gătească, să coase haine şi să-şi crească fraţii sau surorile mai mici. Religia juca un rol important în viaţa mayaşilor, care se închinau la o mulţime de zeităţi ce aveau legatură cu fenomenele naturii (zeul-creator, zeul-porumbului, zeul-ploii, zeul-soare, etc). Pentru mayaşi, fiecare zi avea o anumită semnificaţie religioasă, iar fiecare lună avea sărbătoarea ei. Civilizaţia maya a practicat şi promovat sacrificarea cu sânge pentru zei, în special a copiilor mici, crezând că sacrificarea sufletului pur al copilului le va aduce prosperitate şi îi va ajuta să evite greutăţile. Sănătatea şi medicina au fost un amestec complex de spirit, corp, religie, ritualuri şi ştiinţă, medicina fiind practicată doar de cei selectaţi, cu o educaţie aleasă. La fel ca şi aztecii, mayaşii erau mari jucători ai jocului mezoamerican cu mingea, cu reguli stricte, în care contactul cu mingea era limitat (era permisă atingerea mingii cu orice parte a corpului cu excepţia mâinilor şi a picioarelor). Mingea era confecţionată din cauciuc şi cântărea aproximativ 4 kg. Saunele şi băile de sudoare sau ”zumpul-che” , cum le numeau mayaşii , au jucat un rol semnificativ în cultura maya, fiind un element important pentru purificare la mayaşii antici. Mayaşii nu au fost un popor paşnic, războaiele punctând neîncetat povestea civilizaţiei lor. Armele folosite de mayaşi în lupte sau război au fost: arcuri şi săgeţi, cuţite, suliţe, atlatl (dispozitiv de aruncat suliţa), macuahuitl (armă  mortală) şi secera. Mayaşii aveau trei calendare care lucrau în cicluri. Unul dintre ei, Haab, avea 365 de zile. Ciclul Calendarului de lungă durată era de aproximativ 2.880.000 de zile şi era preconizat a fi resetat în anul 2012. În anul 800 d.HR, unele oraşe din zona de sud au foat abandonate, fără a se cunoaşte cu exactitate cauza. În anul 950 d.HR , majoritatea oraşelor mari au fost distruse urmând ca în anul 1500 mayaşii să fie cuceriţi de invadatorii spanioli.

Rareș Ghica

Clasa a VI-a A