Birdwatching sau arta de a observa păsările
În dialog cu doamna profesoară Carmen Szekely
Doamna profesoară, să vorbim astăzi despre pasiuni și să uităm de formule! Ne puteți povesti ceva despre pasiunile dumneavoastră?
Cu plăcere, normal, e vorba de ceea ce îmi place să fac când am timp liber. V-am mai spus cândva că îmi place mult să ies în natură, la munte sau oriunde verdele e la el acasă. Fac o mulțime de fotografii care mă bucură mai târziu când le revăd. Mai nou am încercat să fotografiez păsările și să-mi fac o colecție de astfel de imagini. Cică se numește birdwatching.
De unde provine termenul acesta?
Nu este un cuvânt nou, această îndeletnicire apare chiar ca o modă în perioada reginei Victoria a Angliei (1819-1901), cei pasionați de domeniu călătorind în întregul regat britanic în căutarea păsărilor exotice. Din păcate pentru acestea, erau împăiate și expuse în muzee. Totuși, cu toată tristețea, această pasiune criminală a dus la dezvoltarea științei numite ornitologie, în prezent cunoscându-se peste 10 000 de specii de păsări.
Este nevoie de o pregătire specială?
Da, pentru cei cu adevărat pasionați, presupune costuri imense cu aparatele de fotografiat și cu excursiile în diferite părți ale lumii. Aparatele trebuie să aibă obiective foarte puternice și o acuratețe foarte mare, dacă se vrea observarea păsărilor de la distanță pentru a nu le tulbura. Fotografierea zborului păsărilor este imposibilă fără aparatură sofisticată, dar imaginile obținute sunt spectaculoase. Eu am un Canon modest, dar cu răbdare și ținându-mi respirația, am fotografiat câteva păsări mai puțin cunoscute, să zicem, de oamenii obișnuiți. Nu că știam ce sunt, imaginile m-au obligat să caut și să citesc.
Aveți o fotografie preferată?
Da, e vorba de o imagine cu păsări de baltă în care, pe verdele stufului se proiectează un stârc alb imaculat, înconjurat de rățuște. Reflexia acestuia în apă îmi place în mod special!
Ne mai puteți arăta câteva fotografii pe care le-ați făcut și să ne spuneți povestea lor?
Da, fiecare are o poveste, legată de locurile sau de felul în care le-am fotografiat. De exemplu pescărelul de stâncă l-am găsit pe malul pârâului Padiș, la izbucul cu același nume. Un izbuc este un fenomen carstic, apa tâșnește de sub stânci după ce a străbătut galerii subterane imense. Pescărelul se hrănește cu vietăți mărunte acvatice și nu cu pești, aceștia nu trăiesc în acest tip de apă.
În aceeași zi, am întâlnit la marginea Poienii Ponor o pasăre colorată, asemănătoare cu o vrăbiuță și tare agitată, mi se părea mie. Se numește mugurar și a fost mai greu cu poza deoarece a trebuit să mă ascund după un buștean prăbușit și să stau nemișcată o vreme, până pasărea a uitat de mine și și-a văzut de treburile ei. Aproape de noi, în Băile Sărate, se adună mulțime de păsăret care nu pare deranjat nici de turiști și nici de câinii fără stăpân, sper să rămână acolo cât mai mult timp și să nu ocupe zona vreun ”investitor”. Veți recunoaște poate locul, pasărea se numește ciocîntors și are ciocul așa pentru a putea scormoni mai bine prin mâlul sărat de pe fundul bălților. Ciudat, nu?
O altă frumsețe trăiește pe la noi este prigoria. Aceasta își sapă cuib în malurile Arieșului, pe la Cheia, e rapidă și prinde insecte din zbor, ducându-le puilor. Ea intră în cuib cu fața și iese apoi cu coada înainte, aruncându-se parcă în zbor. Am stat mult urmărindu-le și ascultându-le piuitul. Nicio șansă de a le fotografia în zbor, am încercat o filmare și am putut să văd pe film 2 secunde coada ei, ce mai, rapidă foc. Totuși, la un moment dat i-a fost milă de mine și s-a așezat pe o cracă.
Într-o iarnă ne-am pornit la o plimbare cu mașina pe Arieș în sus. Pe apă gheața era groasă, soarele strălucea și făcea să sclipească tot râul, reflexiile îngreunând mult fotografierea. Totuși am reușit să fotografiez o pereche de cormorani. Nu știu ce căutau acolo, sunt păsări de zone calde, mari consumatoare de pește. E și bine și rău! E semn că încălzirea globală nu e o glumă, dar și că Arieșul are pește.
Tot atunci am fotografiat această pasăre, nu știu ce este. O provocare pentru cititori!
Ce pasăre apare în fotografie? Nu dau puncte!
Ce v-ați dori foarte mult să fotografiați și nu ați reușit?
De multe ori văd pe malul Mureșului în special, dar și pe Arieș, o pasăre ca o săgeată albastră. Zboară înălțându-se curbat și coborând la fel, de parcă ar desena linii în aer. Se numește pescăruș regal și nu e mai mare de 6-7 cm. Asta chiar pescuiește. Vă arăt de data asta o fotografie făcută de alții, mai pricepuți ca mine. De fapt este o suprapunere de 5 cadre dintr-un film, dar e specială. De asta birdwatching-ul e o artă!
Un mesaj de încheiere…
Dragii mei, nu are importanță pasiunea pe care o aveți, important este să nu vă lăsați prinși în capcană de telefonul mobil, de internet sau televizor. Ieșiți din casă, vorbiți cu prietenii, faceți sport, fotografii, mergeți la dans, la karate, orice… Creați legături umane, și nu virtuale!