Pornim de la DEX, unde avem: A FRECÁ, frec, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) mișca forțat pe suprafața unui corp cu care este în contact. 2. Tranz. A amesteca îndelung un aliment apăsând cu putere, pentru a obține o masă omogenă și pufoasă. ♦ A șterge un obiect apăsând în toate direcțiile cu un corp aspru sau moale pentru a-i îndepărta murdăria sau pentru a-l face să strălucească; a lustrui, a curăța. 3. Tranz. A frecționa. 4. Tranz. Fig. (Fam.) A bate. ◊ Expr. A freca (cuiva) ridichea = a mustra pe cineva; a bate. ♦ A fi prea exigent, a obliga pe cineva la eforturi prea mari; a examina riguros. – Lat. fricare. Sursa: DEX ’09 (2009) 

Pe de altă parte, una din cele mai cunoscute expresii la români este „a freca menta”, cu înțelesul de „lene, comoditate, muncă în dorul lelii”. Spre deosebire de unele expresii a căror origine nu poate fi stabilită cu exactitate, ci mai mult intuită, în acestă situație avem informații precise. Încă din Grecia Antică, exista obiceiul ca masa pe care se servea mâncarea să fie frecată cu frunze de mentă pentru a-i da un miros plăcut. Răspândirea grecilor în Balcani, mai ales în perioada secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, odată cu domniile fanariote, au dus acest obicei în spațiul nord-dunărean, unde au existat în permanență comunități puternice ale acestei etnii. Familiile înstărite de români, în permanență amatoare de rafinamente și etichete de comportament în societate, au adoptat cu iuțeală acest obicei de a freca masa cu frunze de mentă, care să dea un miros plăcut încăperii și senzația de răcoare pe timpul caniculei verii. Din acest moment, începe modificarea înțelesului expresiei prin faptul că mulți slujitori de casă preferau frecatul meselor cu mentă, ore în șir, în locul muncilor grele precum tăiatul lemnelor, căratul apei etc. De aici și nemulțumirea stăpânilor gospodăriilor față de slujitorii care se fofilau de la muncile adevărate, preferând să frece mesele cu mentă cât era ziua de mare. Cu trecerea timpului, lumea bună a renunțat la mesele frecate cu mentă în favoarea fețelor de masă din material textil, mult mai elegante, copiind astfel moda occidentală. Exprimarea „a freca menta„ a persistat însă sub forma ei colorată, specific balcanică, cu înțelesul de a trage chiulul de la muncă.

Iar acum, mult mai informați fiind, vă propun să nu mai frecăm menta ci să trecem la lucruri ”serioase”. Pentru început, iată o explicație științifică utilă:

Frecarea se referă la forţele aerodinamice sau hidrodinamice, care acţionează în sens invers faţă de sensul de mişcare a unui corp aflat într-un mediu dat.

Să vedem și câteva experimente:

1.      Combinaţie de forţe de frecare hidrodinamică

Într-un cilindru de măsurare aranjaţi straturi de fluide cu densităţi diferite (de exemplu, gelatină alimentară, miere, apă, ulei etc.), punându-l pe cel mai dens la baza cilindrului. Experimentul va fi şi mai spectaculos dacă veţi folosi coloranţi alimentari pentru a evidenţia straturile diferite. Daţi drumul unui obiect în cilindru şi veţi vedea că obiectul va trece prin straturile superioare mai puţin dense mai repede decât prin straturile inferioare care sunt mai dense şi în care obiectul va încetini sau se va opri.

Materiale necesare:

-cilindru de măsurare:

-fluide (gelatina alimentara,miere,apă,ulei);

-*Opțional* coloranți alimentari;

-bilă de metal sau un obiect care sa incapă in cilindru;

Aruncați o privire și aici:

Al doilea experiment:

2.      Paraşuta

Aerul acţionează şi el asupra obiectelor în mişcare, iar fenomenul se numeşte rezistenţa aerului şi se datorează forţei de frecare cu aerul. Pentru a vedea cum funcţionează, construiţi o paraşută din materiale obişnuite. Tăiaţi un cerc dintr-o pungă de plastic şi fixaţi corzile pe margini, câte o coardă la fiecare câţiva centimetri. Prindeţi o greutate de acestea şi paraşuta este gata. Testaţi paraşute de forme şi mărimi diferite pentru a afla care dintre ele este cea mai afectată de frecarea cu aerul.

Materiale necesare:

 -material textile (folosit pentru paraşută ), o pungă, sfoară, scotch, foarfece

Vizionați și:

Pentru a realiza experimentele corect, vizionați cu atentie videoclipurile și … nu frecați menta J!

NOTĂ: Sursa explicațiilor pentru expresia ”a freca menta” este:

http://www.istorie-pe-scurt.ro/originea-expresiei-a-freca-menta/

Dragoș Pop

Clasa a VI-a B