”Lumea poate fi salvată prin artă” – Constantin Bâncuși

Constantin Brâncuși s-a născut în 19 februarie 1876, la Hobița, județul Gorj și a murit la 16 martie 1957. El a fost al șaselea copil al lui Nicolae și al Mariei Brâncuși. Primele sale piese de artă au fost articole de uz casnic, linguri de lemn, ornamente, castroane și obiecte cu desene populare. În timp ce lucra ca ucenic, și-a făcut cunoscută îndemânarea prin construirea unei viori din materiale găsite prin prăvălie. Încurajat de comentariile celor din jur, se înscrie la Școala de Arte și Meserii în Craiova. De la Craiova merge apoi la București unde va absolvi Școala Națională de Arte Frumoase. Brâncuși a obținut rezultate onorabile de-a lungul anilor de studiu, iar în anul 1904, a plecat la Paris, oraș care era centrul artei europene, ca să devină un artist cunoscut. A fost admis la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts în atelierul lui Antonin Mercié. Brâncuși se inspira din natură și din tradiții românești, având un stil simplu și personal, căutând să surprindă esența lucrurilor. Din acest motiv, lucrările sale par simple, dar ascund un înțeles profund. La început, lumea nu a înțeles viziunea lui Brâncuși, însă, cu timpul, criticii și artiștii au început să aprecieze stilul original al sculptorului, fiind impresionați de talentul său. El a devenit celebru în urma expozițiilor din Europa și Statele Unite, numele său cunoscut în toată lumea. Prima operă care a fost expusă la un muzeu a fost bustul ”Vitellius”, realizat în primul său an ca student la Școala Națională de Arte Frumoase din București și premiat cu mențiune de onoare. O altă operă apreciată a sculptorului este ”Sărutul” care prezintă doi îndrăgostiți îmbrățișați. Artistul a creat mai multe versiuni ale acestei sculpturi, simplificând mereu formele și liniile, ducând mai departe stilul său abstract și echilibrat. De asemenea, ”Domnișoara Pogany” este o operă care poartă numele pictoriței maghiare Margit Pogány care i-a servit drept model câteva luni, timp în care i-a fost și iubită. Puțin după întoarcerea ei în Ungaria, Brâncuși a sculptat primul portret, în marmură, din memorie. ”Măiastra” este printre primele sculpturi ale lui Brâncuși în care acesta a folosit forma abstractă a unei păsări. Lucrarea este inspirată de pasărea legendară a folclorului românesc. Pasărea măiastră este o creatură mitică, cunoscută pentru penajul de aur și cântecele fermecate. ”Coloana Infinitului” sau ”Coloana fără sfârșit” face parte din trilogia Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, alături de ”Poarta sărutului” și ”Masa tăcerii”, fiind inaugurate la 27 octombrie 1938. Coloana are o înălțime de 29,35 metri.

Bianca Păvăleanu

Clasa a VII-a B

Leave a Reply