De la Pygmalion la profesorul Higgins

Mitul lui Pygmalion și filmul My Fair Lady au o legătură profundă întrucât ambele explorează tema transformării individuale și a influenței educației asupra identității. În mitul lui Pygmalion, cunoscut în special din cartea Metamorfoze a poetului roman Ovidiu, sculptorul cipriot Pygmalion creează o statuie de fildeș atât de frumoasă, încât se îndrăgostește de propria lui creație, iar Afroditei, zeița frumuseții, văzând cât de mult ține la statuie, i se face milă și o transformă într-o ființă vie. Mitul este preluat și prelucrat de scriitorul irlandez George Bernard Shaw în piesa de teatru ”Pygmalion”, prezentată în premieră la Teatrul Hofburg din Viena în 16 octombrie 1913. În 1938 a fost realizat un film pe baza piesei lui G.B. Shaw, film care a primit premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu. În 1956, pe baza filmului a fost realizat pe Broadway, la New York, spectacolul muzical (musical) ”My Fair Lady” cu text de Alan Jay Lerner și muzică de Frederick Loewe.

Melodiile acestui musical au reprezentat una dintre atracțiile principale care au stat la baza realizării filmului cu același nume din 1964, ecranizare câștigătoare a opt premii Oscar, care i-a avut ca protagoniști pe îndrăgiții actori Audrey Hepburn și Rex Harrison. În ”My Fair Lady”, profesorul de fonetică Higgins încearcă să o transforme pe Eliza, o simplă vânzătoare care vindea flori tuturor oamenilor de pe stradă încercând să facă câțiva bani pentru a-și asigura traiul, într-o ,,doamnă” elegantă și cu un accent potrivit unei persoane din înalta societate. Ambele povești explorează impactul educației și al influenței  sociale asupra formării identității individuale. În mitul lui Pygmalion, Afrodita intervine pentru a da viață statuii, subliniind puterea transformării și a influenței divine. În ”My Fair Lady”, profesorul Higgins își propune să transforme aparența și comportamentul Elizei prin educație și antrenament vocal, astfel încât Higgins devine un fel de ,,sculptor”modelând și îmbunătățind aspectul și manierele Elizei.

Această relație de transformare este elementul cheie care leagă cele două povești. Atât în mit, cât și în film, există o fascinație comună pentru puterea educației și influența unui mentor asupra dezvoltării personale a individului. Temele de identitate, autodezvoltare și evoluție personală sunt prezentate în ambele povești, subliniind importanța îndrumării externe în creștere și maturizare. Un alt numitor comun al celor două povești este faptul că în ambele, atât Pygmalion cât și profesorul Higgins se îndrăgostesc de propriile lor creații. Spectacolul muzical ”My Fair Lady” poate fi vizionat pe scena Operei Naționale din Cluj, interpretat în limba română.

Maria Balea

clasa a VII-a B

Leave a Reply