Învârteam absent printre degete o moneda rece, privind pe geamul vechi, pe care câțiva fulgi timpurii de zăpada își găsiră sălașul, munții cețoși din depărtare. Norii se revărsau asupra lor ca niște cascade translucide, plămânii sau prăfoase, acoperindu-i în îmbrățișarea lor înghețată ce prevestea iarna. Abia dacă puteam desluși soarele în acea masă imobilă și grea, părea doar o strălucire deșartă care nu vroia să renunțe, să se piardă. Oriunde priveam, reieșea întunecimea acestui anotimp, ce-mi trimise fiori reci pe șira spinării. M-am cutremurat. Toți din jurul meu păreau obișnuiți cu vremea aceasta și nu tresăreau cand o adiere pătrundea prin pereții învechiți și subțiri ai încăperii. Read the rest of this entry »

Mi-am deschis ochii şi întregul meu corp a fost străbătut de un junghi necruţător de durere. Am respins imediat jalnica idee de a mă chirci pur şi simplu la pământ şi de a aştepta ca cineva să-mi vină în ajutor, aşa că m-am ridicat în capul oaselor şi am privit buimăcită în jur, în speranţa că voi depista sursa care-mi provoacă suferinţă. Privirea mea s-a oprit asupra unei bălţi care continua să se extindă împrejurul meu. Nu mi-a luat mult până să realizez ce era acel lichid roşu şi de unde provenea de fapt. Sânge, mi-am spus. şi, cumva, era al meu cu toate că nu era nicio rană exterioară care să justifice faptul că eu eram izvorul de origine al acestui elixir. Read the rest of this entry »