Duși cu pluta: Expediția Kon-Tiki
Expediția Kon-Tiki a fost o călătorie cu pluta pe Oceanul Pacific, din America de Sud spre Polinezia, condusă de exploratorul și scriitorul norvegian Thor Heyerdahl. Acesta călătorise în Pacificul de Sud, pe insula Fatu Hiva, unde a observat câteva elemente care indicau o posibilă legătură cu continentul american: cultura cartofului dulce, sculpturile în piatră asemănătoare celor din America de Sud, miturile și poveștile care vorbeau despre semizeul Tiki și strămoșii polinezienilor care au venit pe mare dinspre est. Read the rest of this entry »
De-a lungul istoriei creștinătății, una dintre caracteristicile fundamentale ale vieții omului a fost aspirația lui către Dumnezeu. Evul Mediu ne-a lăsat o moștenire importantă a acestei dorințe de a ajunge cât mai aproape de divinitate: catedralele, mai ales cele din Apusul Europei. Catedrala Notre-Dame din Paris face parte, și ea, din această perioadă, zbuciumată, dar și fascinantă. Apariția sa a fost impusă de faptul că Parisul devenise prima capitală creștină a Regatului Francilor, numărul pelerinilor care veneau la lăcașurile de cult crescuse mult, la fel ca populația care se înmulțise exponențial in urma dezvoltării economice. Edificarea ei a început în 1163, de către episcopul Maurice de Sully, fiind terminată în 1345. Inițial, a fost construită în stil romanic, dar a fost continuată în stil gotic, după modelul bisericii Saint-Denis, unde erau înmormântați regii Franței și care se află la 10 km distanță. 
Interviu cu doamna profesoară de educație socială Anca Feneșan
Cursa spațială a fost un ,,eveniment’’ major din spațiu în secolul XX (1957-1975) care a dus la multe avansări tehnologice și a fost un ,,război fără gloanțe’’. Această întrecere a fost între fosta Uniune Sovietică și SUA. Majoritatea realizărilor nu se puteau face fără cei mai buni ingineri aerospațiali ai vremii. Ei sunt Wernher von Braun și Serghei Koroliov. Wernher von Braun a fost un om de știință german capturat de americani după Al Doilea Război Mondial care a vrut să lucreze la NASA. El a fost foarte important în programul Apollo. Serghei Koroliov a fost șeful programelor Vostok, Sputnik și ICBM. Datorită lui, rușii au ajuns în spațiu, au lansat sateliți și au ajuns pe lună cu sonda Luna 9. Din păcate, el a murit când lucra la programul Soyuz. 
Într-o zi călduroasă de iunie, mă aflam în centrul orașului alături de prietenele mele, Lena și Sara. Am decis să le chem cu mine, deoarece ar fi fost păcat să nu privim împreună artificiile (nu mă întrebați cu ce ocazie), orașul plin de luminițe (arăta ca de Crăciun, doar că diferența era că afară nu era iarnă) și de tarabe cu jucării și jocuri, în special pentru copii. Problema era că Lena și Sara ar fi făcut tot posibilul să scape de mine, ceea ce am realizat doar la jumătatea plimbării noastre. Ele au spus că vor să meargă la baie, mi-au dat să le țin telefoanele și mi-au spus să le aștept acolo. După aproximativ cinci minute de așteptare, am vrut să merg la o tarabă unde aveam posibilitatea de a câștiga o plantă în ghiveci. Spre surprinderea mea, după ce am marcat la coș de patru ori, am câștigat planta mult dorită. Am vrut să îi rup o frunză, deoarece am auzit că, atunci când se rupe, iese sevă din ea. Oare am făcut o alegere bună sau proastă? 
Mama a răspuns rapid când a văzut cine suna. A dispărut la ea în cameră și s-a întors cu un rucsac în spate. Mama mi-a zis să urc în mașină. După ce am urcat, mașina s-a schimbat într-o supernavă ca cele pe care le vezi în filmele cu spioni. Nu după mult timp, am aterizat subtil pe acoperișul unei case. Mama mi-a spus să o aștept acolo, iar apoi s-a furișat prin horn, la fel ca Moș Crăciun. Nu mi-am putut stăpâni curiozitatea așa că am sărit și eu și am urmărit ce făcea mama. 
Deodată, Mihai tresări speriat pentru că a avut un vis înfricoșător. Speriat, coboară ușor din pat cu ursulețul de pluș în brațe și merge la ușă și o deschide. Când văzu ce e afară, băiatul făcu ochii mari deoarece nu se afla pe aceeași stradă mică unde era căsuța lui, ci pe un tărâm de basm. Cerul era de un albastru cenușiu, norii erau pufoși parcă erau plini cu fulgi de nea, stelele zâmbeau, luna cu chip rotund care dormea obosită și multe altele, fiecare cu o frumusețe aparte. Păși curios pe poteca aurie, care strălucea în lumina lunii. Cum mergea vesel se opri o clipă lângă un copac și văzu o veveriță zburătoare. Veverița a coborât ușor din copac și s-a oprit în fața lui. Mihai îi oferă o ghindă și veverița a devenit prietenoasă. Cei doi se întorc pe potecă și pornesc spre un palat care se zărea în depărtare. Era un palat de turtă dulce, unde locuia regina Turtă-Dulce. 
