Bunicul povestește …
Istorie orală – proiect coordonat de prof. Octavian Gruian
Pe vremea mea, lucrurile stăteau complet diferit față de astăzi . Îmi amintesc cu drag , cu nostalgie și cu dor de cea mai frumoasă perioadă a vieții mele: COPILĂRIA . Copilăria mea a fost una simplă, dar fericită, frumoasă și veselă. Nu aveam tabletă, telefon mobil (nici telefonul fix nu apăruse încă), nici televizor , nici jucării scumpe și sofisticate, dar în schimb bucuria zilnică era jocul cu copiii din cartier, mai mici și mai mari, mulți și foarte gălăgioși. Abia așteptam să vin de la școală. Îmi aruncam repede uniforma, chipiul și geanta pe patul din bucătărie, îmi puneam hainele de joacă și tenișii cusuți de bunicul, îmbucam ceva în grabă (cel mai adesea o felie de pâine de casă cu unsoare sau magiun) și o tuleam afară. Unul dintre noi, băieții, aducea afară și mingea de cârpă întărită cu sfoară; foarte rar aveam ocazia să jucăm fotbal cu o minge adevărată. În câteva minute strada răsuna de glasurile gălăgioase ale copiilor care negociau ce să se joace: fotbal, volei, țigli, elastic, șotron, de-a prinselea, de-a v-ați ascunselea, nouă lemne, și câte și mai câte mai inventam … Preț de câteva ore jocurile noastre se desfășurau în râsete și cu multă bucurie. Apoi mergeam fiecare acasă să ne facem temele pentru școală. Abia duminica (noi mergeam la școală și sâmbăta) rămâneam afară până stelele luminau marele candelabru al cerului. Și ne jucam ore întregi împreună, liniștiți și nederanjați de mașini, deoarece erau abia câteva în oraș. Read the rest of this entry »

Pe data de 4 noiembrie 2017, un grup de câțiva copii din clasa mea, am fost împreună cu doi dintre profesorii noștri la Escape Room, în Cluj. Escape Room este o provocare pentru copiii și adulții pasionați de enigme și jocuri de echipă. Astfel, trebuie ca împreună cu coechipierii să rezolvi mistere, să descifrezi coduri secrete și să ”evadezi” din încăperea în care ai pătruns. Iată ce scrie pe site-ul de prezentare al jocului:
Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, termenul MAYA este o denumire a triburilor de amerindieni din America Centrală. Puţin numeroşi în zilele noastre (cca 2 mil), mayaşii se regăsesc grupaţi în principal în Yucatan (Mexic). Limba vorbită şi astăzi de unii locuitori ai Peninsulei Yucatan este limba maya . Se spune că cea mai veche civilizaţie precolumbiană este cea a mayaşilor, datând din sec.al III-lea până în sec.al X-lea d.HR. De asemenea, populaţia maya este considerată una dintre cele mai mari civilizaţii din emisfera vestică, teritoriul întinzându-se pe o mare parte a Americii Centrale . Mayaşii, fondatorii celei mai impresionante şi mai strălucite civilizaţii precolumbiene, erau maeştri ai sculpturii în piatră şi jad, construind piramide şi temple uriaşe din mortar şi piatră calcaroasă, realizând vase de ceramică decorată, picturi, unelte evoluate şi obiecte de aur şi cupru. Ei au creat un sistem avansat de scriere şi au înregistrat mari progrese în domeniul matematicii şi astronomiei, concepând un calendar care avea la bază anul solar. Practicând comerţul pe distanţe foarte mari, au construit drumuri şi culoare navigabile în acest scop .
Zamolxis a fost zeul suprem al dacilor. Se spune că el a fost un sclav al lui Pitagora. Dupa ce s-a îmbogățit, Zamolxis a ajuns om liber apoi preot. Fostul sclav a dorit să arate lumii că viața e nemuritoare, așa că s-a ascuns trei ani într-o locuință subterană. Găsind o peșteră adâncă, s-a vârât în ea, neieșind de acolo decât foarte rar și necomunicând cu nimeni decât cu regele și cu îngrijitorii săi. În al patrulea an a ieșit la suprafața, arătând lumii că ceea ce spusese nu era o minciună. Peștera în care se retrăsese Zamolxis a fost considerată sfântă și se numește și azi Muntele Sacru, dar adevaratul său nume este Kogaionon.
Emil Racoviță s-a născut pe data de 15 noiembrie 1868 in localitatea Iași.A fost un biolog și speolog român,considerat de multi fondatorul biospeologiei (știința care studiază faunele subterane si viețuitoarele care trăiesc in aceste medii). Biologul Racoviță și-a petrecut copilăria în satul Șurănești din Vaslui. Acesta și-a început studiile în Iași, fiind elevul lui Ion Creanga și pe mai târziu al lui Grigore Cobălcescu.După dorința tatălui său, își începe studiile la Facultatea de Drept din Paris în paralel cu Scoala de antropologie.După terminarea studiilor, se înscrie la Facultatea de Științe tot din Paris. La vârsta de 25 de ani este ales membru al Societații zoologice din Franța.În 1897 participă in expediția antartică belgiană,la bordul navei Belgica condusă de Adrien de Gerlanche.Expediția a avut un caracter internațional,participând mai mulți cercetatori din toate țăriile.Printre aceștia se numără și Ronald Amundsen, Antoine Dobrowolski și Henryk Arctowski. 









